Neprevazutul
Apare atunci cand te astepti mai putin si te macina crunt, mai ales cand nu vine din cauza ca ai chemat-o tu. Te chinuie aparitia ei fulgeratoare, privirea de gheata a unei femei rautacioase, usor ingamfate. Iti zambeste amar si te intreaba ironic “Cum te simti?”, parca sa inrautateasca situatia. Dar oricat de chinuitoare ar fi aparitia ei, e mult mai usor de suportat decat simplul trai alaturi de ea. Si incepi sa cauti solutii, in disperarea strigatului catre soarele care cica vine dupa furtuna. Incepi sa te intrebi “Cum s-o fac sa plece, cum s-o induplec?”, dar mai ales te gandesti cum sa-i faci pe cei care au luat parte la vizita ei sa uite de ea, de prezenta ei tulburatoare, agasanta. Sau macar sa ierte. Sa ierte faptul ca desi nu ai chemat-o tu, a aparut ca sa te chinuie special pe tine. Sa ierte ca au fost martorii involuntari ai rautatilor unei femei numita, pur si simplu, Rusine. Sa ierte… Iar eu sa traiesc cu povara unor amintiri triste, rusinoase…