Grad de tristete


Inutilitatea unui om creste odata cu gradul de tristete pe care o provoaca. Si inutilitatea se raspandeste printre respiratiile fortate. Cand esti inutil, parca nici nu-ti vine sa respiri. Consumi aerul degeaba. Si te simti vinovat pentru propria-ti inutilitate; oare puteam sa evit ? Oare puteam sa fiu mai bun ? Oare puteam sa nu ranesc ? Da. Cum poate un om inutil, sa devina util ? Cum poti atunci cand iubesti, sa nu ranesti ? Si cum iti poti cere iertare pentru o inutilitate neintentionata si nesabuita ?  – Nu mai respira…. fortat!

~ de Ada pe iunie 3, 2010.

8 răspunsuri to “Grad de tristete”

  1. Din pacate astmul nu este o boala, este un sindrom, te nasti si mori cu el, il poti doar tine in frau… precum unii se nasc, traiesc si mor inutili (asta, ca mi-ai amintit de cineva)… si nu muta un pai sa schimbe ceva, motiv pentru care capacitatea de a cere iertare si de a te cai cu adevarat o consider o mare calitate.
    Breathe the pressure… :P

  2. Si nu este mai utila capacitatea de a nu gresi si de a nu-i rani pe cei pe care ii iubesti, decat capacitatea de a-ti cere iertare din suflet dupa ce-i ranesti ?

  3. Ba da… dar a gresi este in firea omului, pe cand a-ti cere iertare vine din constientizarea greselii, asumarea consecintelor si purtarea regretului, lucruri ce o fac o calitate.

  4. Te referi la a fi rănit din dragoste? Se poate întâmpla să ai un prag al sensibilităţii altfel decât celălalt. Se mai întâmplă atunci când aştepţi să te iubească aşa cum îl iubeşti tu, nu aşa cum el te iubeşte.
    Faptul că cineva te iubeşte aşa cum o face, şi nu cum ai vrea tu să o facă, nu înseamnă că te iubeşte mai puţin, ci că te iubeşte cum poate el mai bine!
    Am auzit chestia asta de la o adolescentă.
    În dragoste se iartă. Orgoliile nu îşi au locul şi nici rostul. Nici pusul în balanţă.
    Lucrurile se întâmplă de la sine.
    De ce te-ar răni? Nu asta i-a fost intenţia. Iar de s-a întâmplat, regretul îi e suferinţă îndeajuns de mare. I-l simţi. Şi îţi pare rău că s-a întâmplat.
    Lui îi e amar.

  5. Eu obisnuiesc sa ranesc. Si apoi sa realizez. Si sa-mi cer iertare ca si cum ar fi ultimul lucru pe care l-as mai face in viata aceasta.

  6. Good idea with this blog; I find nice things here;

  7. Thanks Ada! : ) Te mai astept.

  8. Mare lucru sa te simti util, sau sa recunosti cand gresesti. Frumos spus !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: