Catelus cu parul drept

As vrea sa fiu ca ea. Cea roscovana, cu urechiusele mereu calde si boticul mereu umed. As vrea sa pot avea puterea sa privesc in ochi pe cei pe care “ii musc”, cerandu-mi iertare. Sa dau dintr-o codita ca sa-i pot inveseli pe ceilalti. Uneori, sa cer sa fiu iubita fara sa spun ceva. Alteori, sa dorm in nestire la cineva anume in brate.

As vrea sa fiu ca ea. Fara grija ca un maine vine, iar un ieri s-a dus. As vrea sa simt siguranta ei, neiesind din spatiul in care am crescut. Sa fie acolo mereu acel cineva care sa aiba grija de mine. Uneori, libera in casa mea. Alteori, tinuta in lesa iubirii, fara dorinta de a ma dezlipi de minunatul brat care nu-mi da drumul, de ochii care ma privesc obsesiv, de sufletul temator sa nu ma piarda.

As vrea sa fiu ca ea. Sa mananc, sa dorm si sa iubesc.

~ de Ada pe aprilie 4, 2010.

20 răspunsuri to “Catelus cu parul drept”

  1. ce singura si fragila te simt! nu e drept sa doresti sa traiesti ca un animal inferior omului, fiindca a reduce viata la mancare, somn si iubire, inseamna a exclude fericirea spiritului care inseamna posibilitatea intelegerii prin simtire a binelui si frumosului si transformarea viselor in realitate.

  2. Cand nu depinde de noi transformarea propriilor vise in realitate si, prin urmare, nu pot fi transformate, chiar simti ca te spargi in bucatele mici.

    Si tot ceea ce astepti e sa te prinda cineva, cu riscul ca se zgarie.

  3. Cine a spus ca animalul este inferior omului?!?

  4. Eu nu am spus, ci Nicolae.

    Intentia mea cu textul a fost sa-mi fac mai usoara o experienta pe care o traiesc, evidentiind faptul ca animalele, in special catelusa mea, au o viata frumoasa, relaxata, fara griji. E ca o consolare.

    Cred ca stiu insa, Jorj, la ce s-a referit Nicolae. El spune ca animalele nu detin acelasi spirit pe care l-am detine noi, oamenii. Ca nu inteleg binele si raul si nici nu au capacitatea de a vedea dincolo de limitele impuse. Am si un exemplu. Un gugustiuc se tot chinuie sa-si faca un cuib la fereastra mea, insa este o mica panta si cuibul nu este stabil, cad ramurelele pe care le pune. Vad totusi ca nu pleaca din locul acesta.

    Asta nu inseamna ca sustin punctul de vedere al lui Nicolae. Ti-am dat exemplul ca sa intelegi ce a vrut el sa zica.

    Ce cred eu ? Cred ca animalele sunt fiinte infinit mai bune si mai blande fata de majoritatea oamenilor.

  5. Apreciez oamenii care se straduie sa nu lase lucrurile neterminate, precum ai facut tu in raspunsul de mai sus.
    :D Multumesc pentru dezvoltarea ideii lui N
    PS: Ajuta si tu gugustiucul cu ceva. Fa o contrapanta.

  6. Jorj, in mod paradoxal, gugustiucul nu s-a mai intors astazi.

    Oare o fi inteles ca nu-si poate face cuib aici ?… : )

  7. animalele sunt inferioare omului, este demonstrat stiintific. faptul ca simplitatea vietii lor are armonie si anumite aspecte lasa fiinta umana in urma nu trebuie sa ne faca sa dorim respingerea structurii noastre superioare. Daca nu avem acel confort al hranei si somnului, avem placerea iubirii de fiecare clipa (nu periodic, in calduri). Ar insemna ca intr-o situatie extrema, daca cineva nu a reusit nimic in viata si vrea sa se sinucida sau trebuie sa moara si ar avea posibilitatea de a apasa un buton care sa duca la o catastrofa prin care ar disparea nu numai propria specie ci toate cate sunt, ar face-o, si ar fi indreptatit s-o faca. daca avem forta si gandire inseamna ca trebuie sa ne luptam pentru a avea ce visam, in plan personal, chiar sa schimbam lumea inconjuratoare daca aceasta este degradanta ca civilizatie sau plina de nedreptati de tot felul. noi, fiecare fiinta umana, suntem cheia. daca suferim azi este pentru ca meritam. ori nu ne-am implicat cat trebuie la timp, ori stramosii nostri n-au facut ce trebuie, astfel incat factorii care ne-au decis si ne decid viata sunt filfizoni carora nu le pasa de nimeni.

  8. Ai vrea să fii serenă…fără gânduri îngrijorate…fără întrebări alambicate…cred că asta ai vrea!

  9. Intrebarile alambicate nu ma deranjeaza, in fond, asta sunt eu- cea complicata, cea care are mereu o intrebare potrivita (nu si raspunsul! ). Insa gandurile ingrijorate… ma macina cateodata.

    P.S. Bine ai venit acasa!

  10. Ştii ce cred că trebuia să se înţeleagă din ceea ce ai scris…şi nu ştiu dacă nu s-a trecut peste…Tu dai fără să aştepţi în schimb! Vine din tine. Ţii să dăruieşti! Nu te aştepţi ca şi alţii să o facă. Important este ceea ce TU simţi. Iar tu simţi că vrei să dăruieşti, deşi alţii nu merită întotdeauna să TE primească!

  11. Stii, e ciudat si fara nici un fel de modestie o spun. Ma cunosti intr-un fel anume.

    Nu neaparat ca asa sunt eu intotdeauna, ci ca intr-adevar asta a fost unul dintre lucrurile care le-am simtit in momentul in care am scris textul. Ca am daruit ceva, o parte din mine unor oameni si nu am mai asteptat sa primesc o rasplata.

    Si m-am trezit cu un soi de regret. Mi-a parut rau ca nu am dat celui caruia merita mai mult.

    Dar viata merge inainte. Si o spun cu optimism.

  12. Cand iubim ceva sau pe cineva, evident că îi vedem o mulţime de calităţi pe care ni le-am dori; când intuim fericirea cuiva sau pur şi simplu starea de bine, firesc ne-am dori să trăim acel moment! Nu este de mirare, că Ada, fărăsă filozofăm prea mult şi-a dorit într-un anum,e moment să fie în locul „ei”. oare de câte ori, văzând un nor, nu ne-am spus: „aş vrea să fiu un noooor!” . Bravo Ada, exteriorizează-ţi sentimentele şi bucură-te de fiecare secundă a vieţii şi fii pe rând, afară de ceea ce admoirabil eşti, o floare, o pisicuţă, un căţeluş, un tigru, un nor, o furtună, o adiere uşoară, un cântec, o poezie… şi tot ce-ţi doreşte inima ta!

  13. Aura, m-ai emotionat! : )

  14. si eu imi doresc de fiecare data cand nu am chef de scoala…

  15. Cunoastem! Ce bine ar fi daca am sta tolanite ca ei, in loc sa plecam pe racoarea de dimineata catre scoala, unde trebuie sa suportam fetele acre ale unor profesori.

  16. Vezi că iar vin cu floarea portocalie! vREAU SĂ MAI SCRII DESPRE ÎNCĂ 10 LUCRURI…aşa că…o primeşti din nou!

  17. Sunt curioasa. De ce vrei sa mai scriu despre inca 10 lucruri ? : )

  18. Păi 1. ar fi că mi-a fost drag să îţi mai dau o dată floarea…cu „obligaţia ” ce îţi revine…aceea de a scrie despre cele 10 lucruri…şi 2.
    Ştiu că o vreme te-a măcinat ceva. Vreau să văd care îţi mai e starea de spirit…deci m-am gândit că, „obligată” fiind să scrii despre ceva ce îţi place, ceva frumos, deci…te mai scoate din vâltoare!
    Când de gândeşti la ceva ce îţi place, zâmbeşti…aşa că vreau să te simt zâmbind!
    Cam de-aia!
    Cu drag

  19. * te gândeşti…am tastat „de” în loc de „te”.

  20. Esti o draguta, Camelia!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: